SIGHIȘOARA DE AZI

După aproape 900 de ani de istorie zbuciumată, din vechea fortificație medievală se mai conservă astăzi nouă turnuri (Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Tăbăcarilor și Turnul cu Ceas – simbol al orașului), două bastioane și o parte a zidului de incintă.

Înfățișarea actuală a Cetății se datorează modificărilor survenite în urma incendiului dezastruos din 30 aprilie 1676, când peste 60% din suprafață a fost mistuită de flăcări. S-a început utilizarea pietrei în construcția locuințelor, în defavoarea lemnului, iar străzile au fost structurate după modelul roman „cardo” și „decumanus”, intersectându-se în 3 piețe principale: Piața Mare, Piața Muzeului și Piața Rățuștelor.

Importanța militară a Cetății se diminuează treptat după atacul Curuților (1704-1706) conduși de Francisc Rákóczi II (1676-1735).

În Turnul cu Ceas, începând din 1899, funcționează Muzeul de Istorie Sighișoara (deschis de către Josef Bacon). El mai include Muzeul Armelor și Camera de Tortură.

Tot în Cetate, care îndeplinea rol militar și administrativ, găsim două biserici Evanghelice (Biserica Mănăstirii, atestată la 1298 și Biserica din Deal, cea mai importantă construcție religioasă a orașului,  începută în secolul XII și terminată în primii ani ai secolului XVI), o biserică Romano-Catolică (ridicată între 1894 și 1896, în stil eclectic), Școala din Deal (ridicată între 1607-1608 și supraînălțată în 1901), Casa Vlad Dracul (în care a locuit, între 1431 și 1435, tatăl lui Vlad Țepeș), Casa cu Cerb (cel mai important monument civil al Cetății, construită în stilul Renașterii transilvănene), Clădirea Comitatului (ridicată între 1886 și 1888 de administrația austro-ungară și, astăzi, sediul primăriei orașului).

În Orașul de Jos, care îndeplinea rol economic, pot fi admirate Casa Asociației Meșteșugărești (ridicată între 1898 și 1901 în stil neogotic și neorenascentist), Hotelul Steaua (cel mai vechi hotel din oraș, construit între 1910 și 1912, în stil Sezession, de către Fritz Baltes), Liceul “Mircea Eliade” (construit în 1897, ca Școală de Stat pentru Băieți), Liceul Agricol (construit în 1890, ca Școală Evanghelică de Băieți), Liceul MIU Vechi (construit în 1877, ca Școală Evanghelică de Fete), Sinagoga (construită în 1912).

În afara Orașului Vechi mai există câteva puncte de interes, cum ar fi: Catedrala Ortodoxă (construită cu hramul “Sfânta Treime”, între anii 1934-1937), Biserica Ortodoxă din Cornești (construită între 1788 și 1797, în stil neoclasic), Biserica Reformată (construită în 1888), Biserica Unitariană (construită în 1936), Biserica Leproșilor (construită în stil gotic, în secolul XV și modificată între 1647-1684 pentru a deservi azilului de leproși), platoul “Vila Franka” (pe Dealul Gării, unde există, din 1897, cel mai vechi loc de promenadă al orașului), Turnulețul “La Chip” (construit, se pare, în 1469, în timpul lui Matei Corvinul și asupra căruia planează câteva legende).

În anul 1999, consiliul UNESCO, întrunit în Maroc (la Rabat), a decis includerea cetății orășenești a Sighișoarei pe lista patrimoniului mondial.

Sighișoara este înfrățită cu orașul francez Blois (din 1995), cu orașul Italian Città di Castello (din 2000), cu orașul ungar Kiskunfélegyháza (din 2001) și cu orașul polonez Zamosc (din 2007). În același timp are raporturi de asociere cu orașul elvețian Baden (din 1990), cu orașul german Neu Isenburg (din 1980), cu regiunea elvețiană Thun (din 1990), cu orașul ceh Tabor (din 2001), cu orașul Italian Castel Viscardo (din 2001) și cu orașul sloven Ptuj (din 2007).